La Washington s-a semnat, miercuri seară, un acord pe cât de tehnic, pe atât de încărcat de semnificații geopolitice: Statele Unite primesc acces preferențial la noile concesiuni de minerale rare din Ucraina, iar Kievul obține un instrument financiar menit să transforme subsolul propriu într-un motor de reconstrucție rapidă. Documentul, rezultat al unor negocieri „tensionate” ce au durat luni de zile, instituie Fondul comun de Investiții pentru Reconstrucție SUA-Ucraina şi promite să recupereze treptat circa 175 de miliarde de dolari – suma pe care Washingtonul a pompat-o deja în efortul militar și umanitar al Ucrainei de la începutul invaziei ruse.
Cum funcționează mecanismul
Potrivit proiectului consultat de Reuters, schema este relativ simplă şi, spun negociatorii, „echilibrată”:
- Licențele noi pentru exploatarea pământurilor rare, a grafitului, litiului sau titaniului vor fi acordate unor consorţii mixt-occidentale;
- Profiturile şi redevenţele intrate în bugetul de stat al Ucrainei vor fi împărțite: 50 % merg direct în fondul comun, 50 % rămân la dispoziția Kievului;
- Fondul SUA-Ucraina va finanţa reconstrucţia infrastructurii distruse şi proiecte strategice – de la şcoli şi drumuri până la uzine de baterii;
- Statele Unite nu preiau proprietatea asupra zăcămintelor, a subsolului sau a infrastructurii de gaze, ci doar capătă drept de primă opţiune la contractele viitoare.
Ministrul ucrainean al economiei, Iulia Svirîdenko, a subliniat pe X că „toate resursele de pe teritoriul nostru şi din apele teritoriale aparţin Ucrainei”, iar parteneriatul se bazează pe vot egal în board-ul fondului – Kievul nu contractează noi datorii.
Semnalul politic
Administraţia Trump a ambalat acordul într-un mesaj fără echivoc către Moscova: „Ne angajăm într-un proces de pace care pleacă de la o Ucraină liberă, suverană şi prosperă; resursele ei trebuie să lucreze pentru poporul ucrainean, nu să rămână în mâinile Kremlinului”, a declarat un oficial al Casei Albe.
Pentru Ucraina, înţelegerea vine într-un moment critic: orice scenariu de încetare a focului riscă să lase în urmă oraşe mutilate şi un PIB prăbuşit, iar parteneriatele pe minerale rare pot aduce cash rapid şi investiţii tehnologice pe termen lung.
Ce câştigă fiecare parte
| Actor | Beneficiu principal | Detaliu cheie |
|---|---|---|
| Ucraina | Capital pentru reconstrucţie | 50 % din redevenţe plus acces la tehnologii de rafinare |
| SUA | Siguranţa lanţului de aprovizionare cu materiale critice | Reduc dependenţa de importurile chineze de pământuri rare |
| Investitorii privaţi | Piaţă nouă, cu resurse neexploatate | Licenţe pe 20-30 de ani, garantate de acord guvern-guvern |
| UE şi NATO | Stabilitate economică la frontiera estică | Partener strategic întărit în faţa Rusiei |
Critici şi umbre
■ Opoziţia ucraineană se teme de „privatizarea mascată” a subsolului şi cere clauze ferme privind protecţia mediului.
■ Moscova a catalogat acordul drept „furt de resurse”, deşi exploatările privesc zăcăminte din teritoriul controlat de Kiev.
■ ONG-urile de transparenţă cer publicarea integrală a contractelor şi licitaţii competitive, nu aranjamente de tip „off-market”.
Următorii paşi
- Ratificarea în Rada Supremă – votul este aşteptat până la sfârşitul lunii mai;
- Stabilirea listei de depozite minerale şi a criteriilor de licenţiere;
- Prima rundă de finanţare a fondului, la începutul verii, estimată la 5-7 miliarde de dolari aport iniţial.
Acordul dintre Washington şi Kiev nu este doar un contract economic, ci şi un mesaj strategic: reconstrucţia Ucrainei se va face cu banii generaţi pe propriile resurse, dar supravegheaţi în tandem de partenerul care i-a furnizat arme, apărare antiaeriană şi – nu în ultimul rând – încredere politică. Dacă modelul va funcţiona, el ar putea rescrie modul în care se refac ţările sfâşiate de război: nu prin ajutoare fără sfârşit, ci prin conversia bogăţiilor subterane în drumuri, spitale şi locuri de muncă de suprafaţă.
Pentru moment, mingea se află în terenul parlamentarilor de la Kiev şi al companiilor dispuse să investească într-un colţ de lume aflat încă sub ameninţarea rachetelor, dar decis să-şi transforme pământul – literalmente – în garanţie de viitor.
