În timp ce inginerii Red Eléctrica aduc treptat lumină în orașele paralizate de uriașa pană de curent de luni, un alt centru de comandă își aprinde monitoarele: Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA). Organismul european a anunțat că „monitorizează îndeaproape” evoluția blackout-ului care a lăsat Spania, Portugalia și Andorra în întuneric, iar primele întrebări privesc nu doar cablurile incendiate, ci și eventualele breșe digitale.
„Pentru moment, ancheta indică o defecțiune tehnică la o linie de foarte înaltă tensiune, însă ENISA rămâne în contact permanent cu autoritățile naționale și europene pentru a urmări fiecare scenariu”, a declarat un purtător de cuvânt pentru Bloomberg.
De la flăcările din sud-vestul Franței la avertismentul experților în cyber
Incidentul a început cu un incendiu pe Muntele Alaric, în sud-vestul Franței, unde flăcările au topit o linie de 400 kV ce leagă Perpignan de Narbonne. Căderea frecvenței în rețeaua iberică a declanșat protecțiile automate și a scos din funcțiune centralele electrice, un efect de domino care a întunecat rapid Peninsula .
Din primele ore ale crizei, ENISA a activat propriul centru de răspuns la incidente (CERT-EU) și a cerut operatorilor de infrastructură critică „să notifice imediat orice anomalie de rețea care ar putea semnala o intervenție malițioasă”. Investigarea în paralel a pistei cibernetice nu este o formalitate: în ultimul Raport European de Amenințări 2025, agenția avertiza că „interconectarea energetică a întregului continent devine o țintă de mare valoare pentru grupările hacktiviste și atacurile sponsorizate de state”.
Bruxelles-ul asigură „protocole clare” de revenire
Comisia Europeană a afirmat, la rândul ei, că este „în contact cu autoritățile din Spania și Portugalia, precum și cu rețeaua ENTSO-E, pentru a înțelege cauza și impactul evenimentului”, reamintind că legislația UE prevede proceduri ferme de restaurare a serviciilor esențiale . În jargon comunitar, asta înseamnă ca statele membre să transmită telegrame digitale către Bruxelles la fiecare pas al reconectării – exercițiu care, de data aceasta, se desfășoară în direct și sub presiunea opiniei publice.
Un test de stres pentru noua Directivă CER
Pana colosală vine la doar patru luni după intrarea în vigoare a Directivei privind reziliența entităților critice (CER), care obligă statele UE să-și întărească protecția energetică, fizică și digitală. „Blackout-ul de azi este manualul de caz pe care speram să nu-l citim, dar pentru care ne pregăteam”, comentează un analist ENISA sub protecția anonimatului.
Miza este dublă:
- Electrică – restabilirea fluxurilor de putere fără a supraîncărca rețeaua continentală, o operațiune condusă temporar din Franța, care deja pompează aproape 1 GW spre peninsula Iberică ;
- Digitală – verificarea simultană a jurnalelor SCADA și a firewall-urilor, pentru a depista dacă cineva a profitat de haos pentru a pătrunde în sistem.
O defecțiune… sau un semnal de alarmă?
Reuters notează că, deși ipoteza unui atac cibernetic nu a fost confirmată, autoritățile nu o pot exclude până la încheierea analizei forensice . Într-un continent care a văzut troli ruși blocând site-uri guvernamentale și hackeri iranieni oprind uzine de apă, nimeni nu își mai permite luxul certitudinilor.
Între timp, viața reală reînvață să funcționeze pe baterii: spitalele rulează pe generatoare, traficul se mișcă sub semne manuale ale polițiștilor, iar semnalele 5G clipează intermitent. Răspunsul la întrebarea cine sau ce a stins lumina în Peninsula Iberică va dicta nu doar rapoartele de securitate de mâine, ci poate chiar ritmul investițiilor în reziliența europeană.
Pentru moment, Europa se descoperă vulnerabilă, dar și capabilă să-și alinieze rapid pârghiile de urgență – de la transformatoare de rezervă la detectoare de intruziune digitală. Iar ENISA, cu ochii pe ecranele sale, promite că nu va clipi până când toate luminile se vor aprinde definitiv.
