Europa dă semne clare că își ia în serios propria apărare în fața unor posibile conflicte: ghiduri de supraviețuire, stocuri de urgență și exerciții masive de evacuare intră tot mai des în discuție printre liderii continentului. Dincolo de retorică, acțiunile recente arată că autoritățile încearcă să insufle cetățenilor o „mentalitate de război”, alimentată de teama unei Rusii aflate în ofensivă și de incertitudinile legate de sprijinul pe termen lung al Statelor Unite.
Rezerve, manuale și instruiri la nivel înalt
Comisia Europeană a recomandat ca fiecare persoană să aibă provizii pentru cel puțin 72 de ore, subliniind importanța pregătirii și rezilienței în fața unui conflict major. Concomitent, țări precum Germania și-au actualizat directivele naționale de apărare, oferind indicații clare despre transformarea rutinei zilnice în cazul în care ostilitățile ajung pe teritoriul european.
Suedia, de pildă, a distribuit milioane de exemplare din broșura „Dacă vine criza sau războiul”, document care explică pas cu pas cum ar trebui procedat în situația unui atac aerian sau chiar nuclear: unde ne adăpostim (subsoluri, parcări subterane, stații de metrou), cum oprim o hemoragie și cum gestionăm anxietatea în astfel de situații. Ghidul abordează inclusiv modul în care copiii pot fi ajutați să înțeleagă și să facă față unei crize.
Finlanda: decenii de pregătiri discrete
Finlanda are cea mai lungă frontieră cu Rusia dintre statele membre NATO și nu a așteptat evenimentele recente pentru a lua măsuri. Încă din anii ’50, fiecare bloc de locuințe ori sediu de birouri trebuie să fie prevăzut cu adăposturi antiaeriene; o abordare care reflectă atât vecinătatea directă cu Moscova, cât și lecțiile istorice privind riscul unei invazii.
Schimbarea de atitudine cerută de NATO
Oficialii NATO și-au exprimat în numeroase rânduri îngrijorarea că președintele rus, Vladimir Putin, ar putea încerca să-și extindă influența, mai ales dacă progresele obținute în Ucraina îl vor încuraja să meargă mai departe. În același timp, sprijinul Statelor Unite nu mai pare garantat, iar politica americană pare mai puțin dispusă să se implice direct în conflictele de pe continent. Astfel, discursul occidental insistă pe ideea unei noi perspective: un „mindset de război”, care să vizeze reacții rapide și mobilizarea populației.
Vor lua europenii în serios aceste avertismente?
Rămâne de văzut dacă exercițiile de pregătire și stocurile obligatorii vor fi tratate cu seriozitate. Unii cetățeni consideră că amenințarea este încă departe, în timp ce alții se tem că Europa se poate trezi, peste noapte, în fața unei crize majore. Cât de eficiente vor fi ghidurile, directivele și infrastructura subterană va depinde, în mare măsură, de disponibilitatea publicului de a le urma. Cert este că, pentru prima dată după multe decenii de stabilitate, ideea de conflict pe teritoriul european nu mai pare doar un scenariu fictiv, iar guvernele europene vor să se asigure că, în fața oricărei amenințări, populația nu va fi prinsă nepregătită.
