La limita dintre tensiune și speranță in Odesa, am stat de vorbă cu Generalul Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Odesa rămâne un punct-cheie, atât pentru stabilitatea granițelor României, cât și pentru securitatea Republicii Moldova. În cele ce urmează, vă prezint un interviu amplu, care dezvăluie perspectivele, temerile și speranțele legate de regiune și de viitor.
În 2025, sudul Ucrainei continuă să fie sub presiune. Războiul ruso-ucrainean se prelungește, iar atenția comunității internaționale s-a concentrat recent asupra regiunilor Herson, Mîkolaiv și Odesa. În același timp, Republica Moldova și România, joacă un rol important în menținerea stabilității la granița cu Ucraina.
BETANEWS: Vorbeam mai devreme că ați activat și la Kiev, la ambasada Republicii Moldova. Cum este, în prezent, în 2025, situația privind siguranța în sudul Ucrainei? Mă refer aici, în special, la Odesa, pentru că este ultima redută de apărare pana la granița NATO, dar și un punct vital pentru România, dar si Republica Moldova. Vorbim despre două țări care nu sunt implicate direct în război, dar care au frontiere cu Ucraina. Și bineînțeles, există și segmentul transnistrean.
Generalul Alexandru Bălan: Evident că da. Este extrem de important faptul că Ucraina rezistă, deoarece rezistența Ucrainei reprezintă, de fapt, stabilitatea securității atât în Republica Moldova, cât și în România. Ați văzut, recent, a avut loc o întâlnire destul de importantă a ministrului Apărării al României la Cartierul General NATO (Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a avut marți, 25 martie, o întrevedere oficială cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, la cartierul general al Alianței din Bruxelles. Discuțiile s-au concentrat pe evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, consecințele războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și eforturile comune de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic), unde s-a discutat despre parteneriatele consolidate și strategice ale României, în cadrul Alianței. S-a pus accent și pe consolidarea relațiilor cu Republica Moldova. Prin urmare, e foarte important ca Republica Moldova, atâta timp cât nu este membră NATO, să aibă parteneri strategici de perspectivă în cadrul Alianței, pentru că doar așa putem întări umbrela securității regionale. Desigur, situația este complicată, având în vedere negocierile internaționale care se poartă în legătură cu Ucraina. Trebuie să fim recunoscători pentru curajul și devotamentul pe care le manifestă forțele militare ucrainene la hotarul cu Republica Moldova, mai ales că avem acolo și regiunea transnistreană. Din cauza riscurilor de securitate care încă există în legătură cu Transnistria, e de dorit să avem o cooperare mult mai strânsă între serviciile de securitate ale Republicii Moldova, României și Ucrainei, pentru a putea evalua riscurile în mod corespunzător și pentru a planifica măsuri de protecție eficiente în viitor.
BETANEWS: Credeți că există posibilitatea ca trupele ruse să ajungă până aici, în Odesa? Vorbesc despre traseul Herson–Mikolaiv, apoi Odesa. Realist vorbind, ei nu au reușit acest lucru în trei ani de conflict, așa că e dificil de crezut că ar putea reuși acum, într-un timp scurt. Dar aș vrea să leg această întrebare de o altă problemă geopolitică. Mă refer la discuțiile legate de Donald Trump și de întâlnirile sale cu Putin. E posibil ca Trump să „amaneteze” – între ghilimele – Ucraina și să le permită rușilor accesul la porturile din Odesa și Izmail? Pentru că acest lucru ar avea consecințe grave și pentru Republica Moldova și pentru România.
Generalul Alexandru Bălan: Important e să înțelegem care e poziția Ucrainei, fiindcă aceasta contează cel mai mult. Eu nu cred că Kievul va accepta vreo cedare teritorială către Federația Rusă, în condițiile în care se află în plin război. Din experiența mea, nu văd cum s-ar putea implementa un asemenea scenariu. Da, noi toți am fost martori în 2022, când Federația Rusă a invadat Ucraina, iar una dintre direcțiile de atac a fost sudul Ucrainei. Știm că Insula Șerpilor a fost ocupată de un detașament special al Federației Ruse, cu scopul de a interveni în această zonă sudică, iar ulterior, probabil, de a ajunge la Transnistria. Așadar, acest scenariu teoretic – ipotetic – există. Însă, în prezent, după trei ani de război, nu văd și nici nu înțeleg cum s-ar putea ceda astfel de teritorii prin negocieri internaționale în care Ucraina să nu fie implicată direct sau care să se desfășoare fără acordul ei.
BETANEWS: Am înțeles. Aș vrea să schimb un pic registrul spre relația Republica Moldova–România, legat de integrarea europeană. România este deja un aliat strategic și geopolitic important pentru Chișinău. Cum vedeți parcursul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană? Ar putea România să fie puntea de care Moldova are nevoie?
Generalul Alexandru Bălan: România, în mod evident, joacă un rol esențial și fundamental în aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Deja aveți o „foaie de parcurs”, aveți o experiență pe care noi o putem folosi. Voi ați parcurs etapele integrării României în Uniunea Europeană, iar această experiență ne e de mare ajutor. Suntem și alături de Ucraina, care se află într-o situație asemănătoare, deși mai complicată din cauza războiului. Aș dori să subliniez că este foarte important ca structurile de securitate din regiunea noastră să aibă o colaborare mai solidă, astfel încât să putem implementa, în mod eficient și proactiv, toate măsurile necesare pentru asigurarea stabilității și securității în regiune.
Analiza discuției și implicații regionale
Generalul Bălan subliniază că forța de apărare a Ucrainei este elementul central care garantează stabilitatea în Republica Moldova și România. Într-adevăr, evenimentele din 2022 au demonstrat cât de fragilă poate fi pacea atunci când un actor major, precum Federația Rusă, își extinde operațiunile militare spre sud.
Discuțiile de la NATO au un impact direct asupra Moldovei, având în vedere că aceasta nu este încă membră a Alianței. Totuși, Generalul Bălan consideră că parteneriatele bilaterale și relațiile strategice pot fortifica „umbrela de securitate” a regiunii. Aprofundarea cooperării dintre România și Republica Moldova apare astfel ca fiind vitală.
Atât Herson, Mikolaiv, cât și Odesa joacă roluri esențiale în posibila extindere a influenței ruse spre Transnistria, enclavă care rămâne un focar de instabilitate. Generalul Bălan recunoaște că, pe hârtie, un asemenea scenariu există, dar în trei ani de război, armata rusă nu a reușit să-și atingă obiectivele pe acest front. Cu toate acestea, vigilarea rămâne necesară.
Ipoteza unui acord care să permită rușilor acces la porturile ucrainene suscită, evident, temeri atât la Chișinău, cât și la București. Cu toate acestea, Generalul Bălan insistă asupra suveranității Kievului. Într-o situație geopolitică, vocea Ucrainei nu poate fi ignorată, iar orice negocieri internaționale nu pot fi viabile dacă nu includ și acordul părții ucrainene.
Integrarea europeană a Moldovei și sprijinul României
România a trecut deja prin complicatul proces de aderare la Uniunea Europeană și poate furniza expertiza, îndrumarea și chiar lobby-ul necesar pentru ca Republica Moldova să parcurgă etapele de aderare cu succes. În plus, colaborarea cu Ucraina, confruntată cu dificultăți majore din cauza războiului, ar trebui menținută și intensificată în viitor.
Din conversația extinsă cu Generalul Alexandru Bălan reies câteva idei centrale. Una din ele este ca atât România, cât și Republica Moldova depind de capacitatea Ucrainei de a-și apăra granițele sudice. Dacă frontul la Marea Neagră ar cădea, efectele s-ar resimți imediat asupra stabilității regionale.
O reală interconectare între structurile de securitate ale României, Republicii Moldova și Ucrainei poate preveni escaladări și poate asigura o reacție rapidă la amenințări.
Cert este că regiunea sudica a Ucrainei traversează un moment de cumpănă: războiul continua, iar marile puteri negociază intens. În acest context, vocile precum cea a Generalului Alexandru Bălan sunt esențiale pentru a înțelege nu doar riscurile imediate, ci și speranțele pentru un viitor mai sigur și pentru o Moldovă ancorată tot mai strâns în valorile și instituțiile europene.
