Kremlinul ridică din nou miza
Intervievat de agenția rusă TASS chiar înaintea reluării negocierilor americano-ruse privind Ucraina, Nikolai Patrușev – fost șef FSB, astăzi consilier naval al lui Vladimir Putin și una dintre cele mai influente voci din cercul restrâns al președintelui – a transmis că Rusia nu consideră războiul încheiat și că „liniile victoriei se văd tot mai clar”. Oficialul susține că omenirea se află la răscruce: „ori o nouă baie de sânge, ori o ordine mondială justă”.
Odesa, „fără legătură cu Kievul”
Întrebat direct dacă porturile ucrainene fac obiectul negocierilor, Patrușev a răspuns:
„Cred că Odesa și marea majoritate a locuitorilor ei nu au nimic în comun cu regimul de la Kiev. Oamenii din regiunile Ucrainei, inclusiv cele de la Marea Neagră, trebuie să-și decidă singuri viitorul.”
Declarația aruncă în aer presupusa „liniște” de la Kremlin, care, potrivit unor surse diplomatice, renunțase în martie la pretențiile asupra orașului-port dacă Kievul recunoștea anexările rusești. Acum, Patrușev spune că „subordonarea oarbă față de puterea ilegitimă de la Kiev” nu e o opțiune pentru sudul Ucrainei.
„Negocieri fără sens” și spectrul nuclear
Îndată ce face o deschidere aparent conciliantă, Patrușev taie punțile: Kievul „și-a dovedit de nenumărate ori lipsa de credibilitate”, a argumentat el, invocând coridorul maritim din Marea Neagră. Apoi a reluat retorica atomică devenită recurentă la Moscova: Bruxellesul, Berlinul și Parisul „merg pe drumul rușinos al flirtului cu naziștii”, punând în scenă un posibil „apocalips nuclear”. Nu e prima oară – săptămâna trecută însuși Serghei Șoigu a reactivat spectrul bombei la același post de stat.
NATO și „capturarea” Kaliningradului
Patrușev acuză Alianța Nord-Atlantică că repetă scenarii de război la scară largă: „Pentru al doilea an la rând, NATO organizează lângă granițele noastre cele mai ample manevre din ultimele decenii, de la Vilnius la Odesa, inclusiv exerciții de capturare a Kaliningradului și blocarea căilor maritime în Baltică și Marea Neagră”.
Context american: ultimatum pentru progres
Mesajul vine în timp ce Casa Albă – prin consilierul pentru securitate națională Mark Rubio – a anunțat că Washingtonul ar putea părăsi masa tratativelor dacă, „în câteva săptămâni”, nu apar semne concrete de avans. Planul SUA cere un armistițiu permanent, urmat de negocieri bilaterale. De cealaltă parte, Moscova își repetă condițiile „fără condiții”: recunoașterea tuturor teritoriilor anexate și „demilitarizarea” Ucrainei.
De ce contează
- Odesa este poarta maritimă cheie a Ucrainei; orice discuție despre „viitorul ei separat” pune în joc coridorul de export de cereale și accesul Kievului la Marea Neagră.
- Retorica nucleară se amplifică, ceea ce poate forța SUA și UE să își reconsidere linia de descurajare.
- NATO tocmai a lansat exercițiul „Steadfast Defender 25”, cu 90.000 de militari; afirmațiile Kremlinului transformă manevrele într-un duel al narațiunilor de securitate.
Ce urmează?
- Lavrov a anunțat că Rusia vine la negocieri doar dacă anexările sunt recunoscute.
- Administrația Trump transmite că nu va accepta „pauze tactice” sub forma unui armistițiu de 72 de ore propus de Putin pentru parada de 9 Mai.
- Kievul insistă pe o încetare a focului de cel puțin 30 de zile, supravegheată internațional.
În limbaj simplu, Patrușev pune pe masă un „nou”, dar de fapt vechi, ultimatum: fie lumea acceptă viziunea Moscovei asupra unei ordini globale remodelate, fie „urmează o luptă și mai sângeroasă”. Deocamdată, liniile frontului se mișcă mai puțin decât cuvintele – însă cu fiecare declarație de acest fel, spațiul pentru compromis devine tot mai îngust.
