La Kiev, am realizat un interviu cu Olga Slyvynska, director pe relații internaționale și șef al Departamentului de Finanțe și Investiții la Kiev School of Economics (KSE). Despre viitorul economic al Ucrainei, mineralele râvnite de SUA, dar si despre ajutorul din partea UE, toate acestea într-un interviu dinamic.
BETANEWS: Să discutăm despre suveranitatea Ucrainei. Americanii vor să vină aici. Vor să extragă minerale. Ce ne puteți spune despre situația asta? Este benefică pentru economia Ucrainei, în următorii cinci ani?
Olga Slyvynska: Ei bine, în primul rând, înțeleg că în presă au apărut diverse informații despre un așa-zis acord. Detaliile care au „transpirat” în media în ultimele zile nu reprezintă neapărat forma finală agreată de guvernul ucrainean, ci doar o propunere din partea SUA. Sunt sigură că este o chestiune de negocieri, iar varianta inițială se poate schimba dramatic. Așa cum arată în prezent, nici nu ar fi acceptabilă pentru ucraineni. Cred că discuția despre reconstrucția Ucrainei este mult mai amplă decât simpla referire la un eventual acord pentru materii prime critice (Critical Raw Minerals – CRM) cu SUA. Mai întâi, trebuie menționat că Statele Unite nu sunt singura contraparte cu care Ucraina negociază. Aș vrea să ne îndepărtăm puțin de subiectul acestui acord și să abordăm o perspectivă mai largă, după care ne putem întoarce la detalii. Pe scurt, în ultimii ani, Ucraina a dovedit câteva lucruri importante. Primul: și-a ales clar parcursul viitor, îndreptat către integrarea europeană, iar asta nu se va schimba. Al doilea: numărul de reforme pe care Ucraina le-a implementat deja — chiar în timp ce este nevoită să facă față războiului — este fără precedent. Așadar, guvernul ucrainean încearcă să redreseze economia și să gândească reconstrucția ca un întreg coerent, care să asigure eficiența, extinderea exporturilor, integrarea mai solidă pe piața europeană și dezvoltarea unor noi parteneriate. Desigur, SUA rămâne un partener potențial important. Dacă revenim la subiectul CRM, Ucraina chiar deține multe rezerve în acest sens. Să nu uităm: avem 33 de tipuri de resurse considerate critice de UE și 23 de tipuri considerate critice de SUA. Așadar, potențialul este semnificativ.
Pe de altă parte, pentru a valorifica aceste resurse și a le evalua corect, avem nevoie de investiții, de studii de fezabilitate și de aliniere la standardele internaționale. Deci da, Ucraina are nevoie de investiții noi, inclusiv pentru sectorul resurselor minerale critice, iar un eventual acord cu SUA ar fi doar una dintre metodele prin care să atragem aceste resurse financiare.
Repet, Statele Unite nu sunt singurii parteneri. Avem deja un memorandum de înțelegere semnat cu UE încă din 2021, iar cooperarea pe acest segment va depinde de negocieri complexe. Propunerea văzută în mass-media zilele trecute este strict o inițiativă americană, însă nu e nimic final. Dacă este avantajos pentru Ucraina, va trebui să ne asigurăm că drepturile țării și ale cetățenilor sunt protejate, că proprietatea asupra zăcămintelor rămâne de partea ucraineană. Altfel spus, e posibil să se ajungă la un compromis, dar dacă nu se ține cont de interesele Ucrainei, în mod evident nu va fi acceptat.
Repet: nu doar americanii sunt în discuție. Dat fiind parcursul european și proximitatea geografică față de piața UE, primele țări pe care le țintim în privința cooperării rămân cele europene.
Olga Slyvynska: Unele dintre aceste rezerve de minerale se află pe teritoriile ocupate, însă sunt și foarte multe pe teritoriul controlat de Ucraina.
BETANEWS Cât despre susținerea financiară din partea Uniunii Europene în perioada următoare, cum vedeți evoluția?
Olga Slyvynska: UE deja sprijină Ucraina printr-un pachet consistent, numit de unii și „facilitatea pentru Ucraina”. În total, peste 5 miliarde de euro ar putea fi aprobate în 2025.
BETANEWS : Toate aceste sume sunt împrumuturi sau granturi?
Olga Slyvynska: Există forme diverse. O parte semnificativă sunt garanții oferite de Comisia Europeană către IFI-uri, iar acestea, la rândul lor, pot oferi împrumuturi, participații la capital (equity) sau chiar granturi.
BETANEWS: Aș vrea să discutăm și despre infrastructura portuară, în special în sudul Ucrainei. Atacurile rusești au vizat zone ca Ismail, foarte aproape de granița cu România. Porturile sunt închise sau funcționează la capacitate redusă. Cum afectează asta economia, mai ales exporturile de cereale? Unii se mută la Odesa, dar nici acolo nu pare să se lucreze la capacitate maximă.
Olga Slyvynska: Este, într-adevăr, critic pentru Ucraina, mai ales că și infrastructura energetică a fost și ea lovită. Din păcate, singura modalitate de a apăra aceste facilități este sprijinul din partea partenerilor europeni și americani, prin sisteme de apărare antiaeriană și alte forme de protecție. Suntem recunoscători pentru ajutorul primit până acum, dar este esențial să fie menținut și chiar consolidat. Guvernul repară constant ceea ce poate fi reparat imediat, mai ales în cazul coridorului de export de cereale. Anul trecut, coridorul a fost parțial refăcut, dar atacurile rusești rămân o problemă majoră. Cu toate acestea, trebuie subliniat că Ucraina a reușit, în mod surprinzător, să facă față sezonului rece aproape fără întreruperi masive de curent, deși mulți specialiști prognozaseră exact opusul. A fost un efort colectiv și un sprijin important din partea partenerilor internaționali, care au furnizat echipamente și fonduri.
Acest interviu oferă o privire detaliată asupra modului în care Ucraina își gestionează reformele, acordurile economice și încercările de a-și apăra infrastructura critică în contextul conflictului curent. Olga Slyvynska subliniază, în repetate rânduri, importanța parteneriatelor internaționale, fie că vorbim de SUA, Uniunea Europeană sau alte state care sprijină reconstrucția și stabilizarea țării.
Pe de altă parte, incertitudinea cu privire la viitoarele alegeri și la cursul negocierilor de pace demonstrează cât de volatil rămâne contextul politic al Ucrainei. Deși are un drum clar trasat către integrarea europeană și a pus în aplicare un număr impresionant de reforme, țara trebuie să facă față și realităților dure ale războiului, inclusiv a atacurilor care vizează infrastructura energetică și portuară.
Totodată, potențialul rezervelor minerale critice, de care Ucraina dispune din plin, ar putea fi un factor-cheie în viitorul economic al țării, atâta vreme cât acordurile semnate respectă interesele suverane și drepturile populației. Nu în ultimul rând, discuțiile despre viitoarele importuri de gaz și despre stabilitatea aprovizionării energetice scot la iveală complexitatea negocierilor, mai ales într-o Europă în care diverși actori politici și economici au propriile interese.
Materialul de față este rodul unei discuții ample, desfășurate la Kiev. Reformele, investițiile, parteneriatele și rezistențadevin cuvintele cheie care definesc efortul ucrainean de a se ridica în fața dificultăților prezente și de a privi cu speranță către un viitor european.
