Moscova lansează un nou fir narativ privind războiul din Ucraina. În documentarul „Rusia. Kremlinul. Putin. 25 de ani”, difuzat duminică seară de postul public Rossiya‑1, președintele Vladimir Putin afirmă că extinderea NATO în sud‑estul Europei—mai precis bazele americane deschise în România și Bulgaria—ar fi „principalul catalizator” al deciziei Kremlinului de a invada Ucraina în februarie 2022.
„În România și Bulgaria au apărut așa‑numitele baze avansate ușoare americane, fiecare cu câte 5.000 de militari. Am întrebat, legitim, împotriva cui are loc această expansiune. Speram la o reacție, la o ajustare de atitudine față de Rusia. Nu s‑a întâmplat. Rezultatul îl vedem astăzi, în tragedia din direcția ucraineană”, susține Putin în dialogul cu propagandistul Pavel Zarubin.
O nouă rotație a argumentului anti‑NATO
Până acum, Kremlinul justificase invazia printr‑un amalgam de motive—„denazificare”, protejarea populației rusofone, „securitatea” regiunii Donbas. Introducerea explicită a bazei de la Mihail Kogălniceanu și a facilității de la Novo Selo ca factor declanșator marchează o mutare retorică: Rusia încearcă să asocieze direct războiul cu politica de apărare a flancului sud‑est european.
Context: ce înseamnă „baze avansate ușoare”
Facilitățile menționate de liderul rus sunt centre de rotație pentru trupele SUA și ale Alianței. La Kogălniceanu operează în prezent câteva sute până la câteva mii de militari, în funcție de rotație, iar la Novo Selo—un poligon folosit pentru antrenamente mixte. Ambele baze funcționează în regim defensiv; nu găzduiesc armament strategic permanent.
Reacții așteptate de la NATO și București
Până la ora închiderii ediției, Alianța Nord‑Atlantică nu a comentat declarațiile. Surse diplomatice de la Bruxelles subliniază însă că poziția NATO rămâne neschimbată: extinderea s‑a făcut la cererea statelor suverane, iar prezența forțelor este pur defensivă.
La București, oficialii Ministerului Apărării spun, neoficial, că vor „lua notă” de afirmații, reamintind că baza de la Kogălniceanu este destinată exclusiv „descurajării agresiunilor și garantării securității flancului estic”.
„Reconcilierea va veni”, spune Putin
Întrebat dacă se mai poate vorbi despre o împăcare cu „partea ucraineană a poporului rus”, Vladimir Putin a răspuns că procesul este „inevitabil”, fără a-l plasa însă într‑un calendar concret. Declarația contrastează cu bombardamentele și atacurile cu drone raportate zilnic de ambele părți pe linia frontului.
Prin noua explicație privind originea războiului, Kremlinul deplasează accentul de la Kiev la București și Sofia, încercând să acrediteze ideea că invazia a fost o reacție defensivă la amplasarea militară occidentală. Indiferent de retorică, conflictul continuă, iar analiza experților occidentali rămâne aceeași: agresiunea a fost neprovocată, iar dreptul Ucrainei la autoapărare este susținut de comunitatea internațională.
